Afirmatia ii apartine publicistului Norbert Treutwein, autorul cartii “Hiperaciditate – bolnav fara motiv”, sustinator al teoriei dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar isi distruge cu totul sanatatea. Autorul declara ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psihozele si nevrozele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta. Care sunt alimentele dietei alcaline? Echilibrul intre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. Stresul, lipsa de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism.
Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse in legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale. Pentru a nu se ajunge la asemenea afectiuni, este esential sa asiguraram un echilibru in ceea ce priveste alimentatia sanatoasa.
Pentru fiecare aliment luat in parte exista o proportie diferita de componente cu efect acid si cu efect bazic. Sunt cunoscute insa grupele de alimente care actioneaza intr-un sens sau altul. Pentru o dieta alcalina se consuma cu prioritate peste zi circa 80% din acele alimente care fac organismul mai alcalin. Pe cand alimentele acide nu trebuie sa depaseasca 20% din consumul zilnic. Desigur, ca in cazul persoanelor foarte bolnave alimentatia si obiceiurile de viata vor fi alcaline 100% pana la recapatarea starii de sanatate.
Alimentele alcaline: stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane coapte, capsuni, grape-fruit, mango, pepene galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya, pere; ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla, morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive, patrunjel, pastârnac; ardei, dovleac, ridichi, soia boabe, in, bostan, nap, vinete, leguminoase incoltite, cereale proaspete, orz verde, alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva: pâine prajita, pâine mai veche de 2 zile (contin mai putin gluten care genereaza exces de mucus in corp); lapte smântânit, kefir, zer, unt (ghee), frisca, lapte proaspat deci nepasteurizat (vaca, capra), iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins; legume fierte, coapte, mâncaruri sau ghiveci de legume, dar fara rosii sau bullion; supe de zarzavat si de radacinoase fara carne; suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat, sirop de orez brun, miere naturala in cantitate foarte mica; sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante neindulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre daca au un pH usor trecut de 7 (scrie pe sticla); aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge, ghimbir, amalaki, sare de mare, drojdie de bere (calup); ulei presat la rece de floarea soarelui sau de masline, ulei de luminita noptii, migdale, sâmburi de dovleac, alune, susan, castane, nuca de cocos proaspata.
Obiceiuri ce alcanizeaza corpul: somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia, exercitiile de respiratie, buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul.
Alimentele acide care genereaza alcalinitate: lamaie, grape-fruit, otet de mere diluat in apa, muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara in saramura sau varza murata in primele 3 luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care ii contin, favorizeaza digestia si scad hipersecretia de acid din stomac. Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida in laborator, dar nu acelasi lucru se petrece in corpul uman, pentru ca in realitate ele devin alcaline prin metabolizare. In schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi.
Alimente acide: asparagus, rubarba, toate tipurile de fasole si linte cu exceptia celor germinate; toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfura; produse de patiserie, pâine alba, pâine graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati), faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale; parmezan, brânzeturi fermentate, cascaval, telemea, inghetata, iaurt indulcit sau iaurt cu fructe, lapte fiert, lapte praf, smântâna fermentata; mâncaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii, supele in care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve; prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, indulcitori sintetici (zaharina, aspartam, sorbitol), miere artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza; mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gain; muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata, sosuri, ketchup, pasta de rosii, mustar (pasta), aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat, conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum; ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline, fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite, nuci, fistic. Obiceiuri ce produc acidoza: fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice, somn insuficient, medicamentele de sinteza, suprasolicitarea, supararea, mania, stresul, ura, revolta.
Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate: zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina alba si zahar, alimente bogate in glucide cum ar fi orezul. Important de retinut faptul ca in copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le manânce. Insa odata cu inaintarea in vârsta, consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, mai exact exercitiile fizice. Sunt de asemeni recomandate inotul si mersul pe bicicleta.
Mineralele naturale extrase din cochilii, alge si saruri marine, in special calciu, vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate in curele pentru alcalinizarea corpului.
